Linkuri accesibilitate

Ce se va schimba pentru comunitățile de români din sudul Ucrainei după ce Kievul va renunța la „limba moldovenească”


Primul sunet la școala din satul Ozerne(Babele), regiunea Odesa, 2023
Primul sunet la școala din satul Ozerne(Babele), regiunea Odesa, 2023

Peste 5.000 de copii din Ucraina vor învăța la școală limba română, și nu „moldovenească”, vor avea mai multe ore și manuale noi, după ce autoritățile de la Kiev nu vor mai recunoaște limba „moldovenească”, așa cum au promis.

Ucraina este ultimul stat în care mai există oficial limba „moldovenească”. Kievul a anunțat că ar putea renunța la această sintagmă, astfel încât doar româna să fie limba vorbită de comunitățile de români din Ucraina.

După o ședință comună a guvernelor de la București și Kiev, pe 18 septembrie, premierii celor două țări au spus că Ucraina va renunța oficial la sintagma limba moldovenească, o „invenție a Federației Ruse”, după cum s-a exprimat prim-ministrul român, Marcel Ciolacu.

În acest moment, anunțul nu are decât o încărcătură simbolică, spune jurnalistul român Marian Chiriac, care a publicat mai multe analize privind comunitățile de români din Ucraina. Potrivit lui, urmează un „proces lung și complex” în care Rada de la Kiev va modifica legislația ucraineană, în mod special, legea educației.

Câtă „moldovenească” a mai rămas în școlile din Ucraina?

Dispariția din acte a limbii „moldovenești” va fi simțită, în primul rând, în școlile din sud-vestul Ucrainei, din regiunea Odesa, acolo unde, potrivit ultimului recensământ, din 2001, s-au declarat etnici moldoveni peste 120.000 de oameni. Majoritatea dintre ei spuneau atunci că vorbesc limba „moldovenească”.

Marian Chiriac
Marian Chiriac

În una dintre analizele sale, Marian Chiriac scrie că, în anul școlar 2021-2022, în Ucraina mai erau aproximativ 2.300 de elevi pentru care limba de predare era „moldovenească”. Alți aproape 3.000 de elevi aveau doar anumite cursuri în limba „moldovenească”.

Este din ce în ce mai greu să deschizi clase cu predare în limba maternă, susține Mariana Cernea, directoarea școlii din satul Dolinskoe, raionul Ismail, regiunea Odesa.

„Noi avem clase ucrainene și studiem limba română (n.r. oficial limba „moldovenească”) ca disciplină. De exemplu, în clasa întâi ucraineană avem 10 copii. Nu avem posibilitate să mai deschidem o clasă. Doar dacă vor exista părinți care vor vrea ca copiii lor să studieze în limba maternă, dar asta e o altă întrebare”, povestește directoarea școlii în care învață 195 de elevi.

Clasele ucrainene, despre care vorbește Mariana Cernea, au o oră pe săptămână de limbă „moldovenească”. Dacă denumirea va fi schimbată în „română”, atunci vor avea două ore pe săptămână.

„Pentru limbile vorbite în Uniunea Europeană, programa școlară prevede două ore pe săptămână”, explică directoarea, care se așteaptă să fie înlocuite și manualele pentru această disciplină.

Potrivit lui Marian Chiriac, singura școală din regiunea Odesa în care învățământul primar era în „moldovenească”, cea din Borisăuca (raionul Cetatea Albă), a trecut, din această toamnă, la limba română.

Odată ce statul ucrainean nu va mai recunoaște limba „moldovenească” drept una vorbită pe teritoriul său, este de așteptat ca școlile din sudul Basarabiei să activeze în aceleași condiții ca școlile românești din regiunile Cernăuți și Transcarpatia, unde inclusiv cei care se identifică drept etnici moldoveni învață în română.

În Cernăuți nu au fost niciodată școli cu predare în „moldovenească”, povestește Europei Libere Sergiu Reabco, liderul unei asociații din Cernăuți, care promovează identitatea și limba „moldovenească”. Aici, copiii din familiile de moldoveni au învățat limba și literatura română la școală.

„Nu pot să spun că lumea s-a revoltat sau s-a bucurat de anunțul Kievului. Oamenii de aici nici n-au atras atenția”, observă Reabco.

În același timp, liderul societății culturale a moldovenilor „Izvor”, din regiunea Odesa, Sergiu Babără, spune că, indiferent de decizia Kievului, nu-și va schimba identitatea: „moldovean am fost, moldovean voi fi”, dar, ca cetățean al Ucrainei, nu va putea să nu respecte legea.

Câtă limbă română a mai rămas în școlile din Ucraina?

În 2017, odată cu adoptarea unei noi legi a educației, Ucraina a decis să reducă treptat numărul orelor în limbile materne din școlile minorităților etnice, în favoarea celor predate în limba ucraineană.

Avantajul școlilor cu predare în română față de cele cu predare în moldovenească, cel puțin pe termen scurt, este că limba română face parte din grupul de limbi vorbite în UE, „privilegiate” în Ucraina, explică Marian Chiriac.

Potrivit jurnalistului, statul ucrainean a decis, prin derogare de la lege, „ca minoritățile din statele mamă, care sunt membre UE, să continue să studieze în limba maternă, cel puțin în ciclurile primar și gimnazial”, privilegiu de care școlile cu predare în limba „moldovenească” nu s-au putut bucura.

În prezent, în școlile moldovenești din Ucraina, între 40% și 80% din materii se predau în limba ucraineană, în timp ce în cele românești ponderea este, deocamdată, mai mică, precizează Marian Chiriac.

Reportaj video realizat în 2017 în satul Ciudei, Ucraina, aflat la 40 de kilometri de Cernăuți și la mai puțin de 20 de kilometri de frontiera cu România. Sunt circa 5000 de locuitori aici. La ultimul recensământ, 80% dintre ei s-au declarat români.
Limba noastră-i nematernă...
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:13:47 0:00

Limba „moldovenească” – un instrument geopolitic

Datele cu care operează experții arată că în Ucraina sunt aproximativ 400.000 de etnici români. Această comunitate a fost, însă, separată în români și moldoveni, inclusiv pe principiul lingvistic, afirmă directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți (IPSSC), Marin Gherman.

El anticipează că, după ce se va renunța la limba „moldovenească”, vor fi mult mai ușor de realizat proiecte transregionale și interregionale și se va face mult mai ușor schimbul de manuale și cărți.

„Nu a existat vreodată în istoria Ucrainei o olimpiadă la limba și literatura română la care să participe grămăjoară și tinerii din regiunile Odesa, Transcarpatia și Cernăuți. Există o olimpiadă pentru Cernăuți și Transcarpatia și o altă olimpiadă pentru moldovenii din regiunea Odesa”, spune Marin Gherman.

Lector la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Gherman consideră că „menținerea sintagmei «limba moldovenească» este în interesul Federației Ruse, pentru a nu permite geopolitic României, ca stat purtător de interese de stabilitate UE și NATO, să influențeze această parte a lumii”.

Potrivit lui, din cauza divizării comunității de români din Ucraina, Bucureștiul nu a putut niciodată reprezenta interesele tuturor celor 400.000 de etnici.

„Dacă există o comunitate moldovenească separată de cea românească, despre soarta acestor oameni Kievul trebuie să discute cu Chișinăul, nu cu Bucureștiul”, explică directorul IPSSC.

El consideră că renunțarea la sintagma „limba moldovenească” - „o invenție sovietică, amplificată ulterior de Federația Rusă” - trebuie să facă parte din procesul de decomunizare promovat de Kiev.

Poziția Ucrainei

România și organizațiile românilor din Ucraina au cerut continuu ca autoritățile de la Kiev să nu mai recunoască existența limbii „moldovenești”.

Ucraina nu a dat importanță subiectului, în condițiile în care avea semnate acorduri privind protejarea minorităților naționale cu R. Moldova, țară în care, până în martie 2023, în Constituție scria că limba de stat este „moldovenească”.

După ce româna a devenit limbă oficială în R. Moldova, Ucraina nu mai are nici un motiv solid să păstreze sintagma „limba moldovenească”, utilizată doar în regiunea separatistă transnistreană din estul R. Moldova și susținută de Rusia.

În ultimele apariții publice în care a vorbit despre acest subiect, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că pentru o țară aflată în război aceasta nu este o problemă „globală”, dar a promis, la începutul lunii octombrie, că guvernul de la Kiev „se va întruni într-o săptămână sau două și va lua o decizie”.

  • 16x9 Image

    Nicu Gușan

    Sunt editor la Europa Liberă Moldova din 2022. Până atunci am făcut jurnalism radio, multimedia, documentare TV și reportaje video. Îmi place să cred că sunt omul orchestră în domeniu și știu să fac un produs cap-coadă, de la pre-documentare până la publicare și promovare. Jurnalismul digital, storytelling-ul social media și investigațiile sunt lucruri pe care le admir mai ales la colegii pricepuți în ale meseriei. Învăț în fiecare zi.

  • 16x9 Image

    Ilie Gulca

    Am început să lucrez în presă în 2009, în calitate de redactor la Jurnal de Chișinău. Practic jurnalismul de investigații de șapte ani. Am colaborat cu Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, Rise Moldova, Transitions Online (Cehia), Georgia IWPR și BIRN. În 2022, am fost bursier în cadrul programului Fellowship for Journalistic Exellence al BIRN. Din 2023 sunt parte a echipei Europa Liberă, sunt pasionat de reportaj și de toate provocările pe care mi le oferă jurnalismul. 

Previous Next

XS
SM
MD
LG